Ma caut...

Voi urca in primul vagon...
Nu voi pleca nicaieri,,
Nu voi pleca ca sa uit,sa nu mai regret, sa nu mai pling sau sa ma doara.
Nu voi fugi de nimeni,de teama,de nebunie sau orgoliu.
Nici de prieteni,de familie,neclaritati,
probleme,injosiri...
Nu voi ”fugi”de mine
nici de dusmani,prieteni,saracie,boala sau durere...
Caci defapt nu plec..
Doar...
Ma voi aseza in primul vagon al vietii ..si voi privi in fata...
Nu mai sunt ce am fost...,
Nu ma mai urasc,
Nu mai simt vina,raceala...
Nu mai sunt eu...plec sa regasesc dincolo de eu ...”MINE”..
Miine,,,azi!
Ma voi aseza in primul vagon al vietii,si voi privi in fata..
ca sa descopar toate acele ”ENIGME” ale celui ce suntem noi,,
Le voi cauta,le voi invata,a doua,treia,treizeci si treia oara
si oricind o sa se opreasca primul vagon,,,
La Oprire...
Voi cadea..oricit de imposibil,oricit de dincolo de univers,
oricit de mult as dori sa ma opresc ”AICI”,
ma voi opri cu o conditie,,, 
”DACA”,,,
Daca o sa privesc o clipa,, cum se inneaca -acea durere in umbra a miilor suflete scaldate-n  felinare
Motiv :CONTINUARE..
O sa privesc in fata,, sa descopar ceea ce am ingropat de ani in acest suflet umil de matur,
acest suflet plimbat prin haosul din mormintele ochilor vii,umezi,,
Sa descopar felinarul,ars,neschimbat de veacuri
si insetat de lumina,
acel ”SENTIMENT” de copil,intr-un corp batrin si o minte de plumb,
Frumosul sa aflu in inimile a miilor ”masini” -numiti ..OAMENI
Si voi privi in fata
Si voi duce cu sine...o speranta,
O viata
Tiriita pe șine,
o ”noua” Viața
cu ”MINE”
....